Ileana (Elena) Mălăncioiu este poet, eseist, publicist și redactor, membru titular al Uniunii Scriitorilor. Născută în comuna Godeni, județul Argeş, la 23 ianuarie 1940, este al doilea copil dintr-o familie cu patru fete. Tatăl, contabil la mina de cărbuni din sat, mama, casnică. A absolvit școala elementară din comuna natală, apoi Liceul de Fete din Câmpulung Muscel şi Şcoala Tehnică Financiară din Bucureşti. Între 1963 şi 1968 a urmat cursurile Facultăţii de Filozofie din Bucureşti.
A debutat în revista „Luceafărul“, în 1965, când era studentă. Licenţiată a Facultăţii de Filozofie din Bucureşti cu lucrarea Locul filozofiei culturii în sistemul lui Lucian Blaga (deşi cărţile de filozofie ale autorului erau interzise şi nu puteau fi cercetate decât la fondul secret al Bibliotecii Academiei). În 1975 şi-a luat doctoratul cu tema Vina tragică (Tragicii greci, Shakespeare, Dostoievski, Kafka).
A fost repartizată la Televiziunea Română, de unde a trebuit să plece în 1971, ca urmare a unei intervenţii cu privire la tezele lui Nicolae Ceauşescu despre cultură.
În 1980 a fost angajată la revista „Viaţa Românească“. În 1987 şi-a dat demisia, ca protest împotriva cenzurii. După 7 luni, la insistenţa Preşedintelui Uniunii Scriitorilor, Dumitru Radu Popescu, care nu-i acceptase demisia, a revenit la „Viaţa Românească“. A fost responsabil al numărului 2/1989 al revistei şi a protestat, alături de Petru Creţia, Răzvan Theodorescu, Gabriel Liiceanu şi Andrei Pleşu, prin retragerea propriilor colaborări, din cauza interzicerii post-mortem a lui Constantin Noica şi a scoaterii unui text al lui din sumar. Ca urmare, s-a revenit asupra acestei măsuri şi s-a tipărit revista, dar apoi a fost interzisă şi topită de cenzură.
După 1989 Ileana Mălăncioiu a fost redactor – şef adjunct la revista „Viaţa Românească“, iar ulterior, redactor – şef la Editura Litera. A susţinut rubrici permanente la revistele „22“ şi „România literară“ şi la ziarul „Cotidianul“.
A participat la dezbateri TV, la întâlniri cu cititorii şi la festivaluri de poezie şi colocvii din Paris, Roma, Madrid, Barcelona, Stockholm, Visby, Padova, Veneţia, Torino, Budapesta, Praga, Sarajevo, Rodos, Salonic, Ierusalim, Belfast, Dublin, Chişinău, Genova etc.
În anul 2018 a susţinut recitaluri ample de poezie, urmate de dezbateri la Teatrul Naţional din Bucureşti, în Aula Magna a Universităţii de Vest din Timişoara şi la Sediul Filialei din Iaşi a Academiei Române.
Poezia sa abordează teme adânc ancorate în experiențele personale, dar și în realitățile sociale și politice ale vremii, îmbinând meditația filosofică cu observații critice asupra condiției umane. Deși a întâmpinat dificultăți din cauza cenzurii în perioada comunistă, a continuat să scrie cu integritate, refuzând să se conformeze presiunilor politice.