„La limita rezilienței: Familie, rețele de sprijin și strategii de supraviețuire în timpul foametei din 1946-1947 în RSS Moldovenească”
Autor: Andrea BUTNARU, bibliograf
Universitatea de Stat „B.P. Hasdeu” din Cahul
Foametea ce a lovit RSS Moldovenească în toamna anului 1946 şi a persistat până în vara lui 1947 nu a fost doar un fenomen demografic, ci şi o criză a legăturilor sociale fundamentale. Analiza de faţă examinează modul în care structurile familiale—nucleare şi extinse—împreună cu reţele informale de sprijin, au încercat să atenueze impactul politicilor de recoltat forţat şi al secetei severe.[1]
În satele basarabene, gospodăriile ţărăneşti funcţionau adesea în cadrul unor „familii extinse” (bunei, unchi, fini etc.). În biografiile orale culese de Ion Varta, familiile îşi redistribuiau puţinele rezerve de făină şi cartofi între membrii cei mai vulnerabili – copii, vârstnici, persoane bolnave.[2]
Pe lângă familia apropiată, ţăranii se bazau pe un sistem de schimburi temporare cu vecinii: un sac de cereale contra unei porţii de lemne sau ajutor la recoltă.[3] Cercetările lui Igor Cașu evidenţiază că în raioanele Cahul şi Tighina aceste „pacte de vecinătate” au permis supravieţuirea a circa 15% dintre gospodăriile care altfel ar fi cedat foametei.[4]
Foametea a zdruncinat însăşi coeziunea familiilor: numeroase familii au pierdut membri-cheie, distrugând lanţurile de autoritate şi sprijin intergeneraţional.[5] Studiul antropologului Mihaela Rusu arată cum, în anii ’50, peste 25% dintre gospodăriile analizate în raionul Ungheni fuseseră nevoite să se reorganizeze în „gospodării surogate”, adică fuziuni arbitrare de două-trei familii pentru a primi cote mai mari de distribuţie alimentară.[6]
Din perspectiva familială şi comunitară, foametea din 1946-1947 a reprezentat un test sever al rezilienţei sociale în RSS Moldovenească. Păstrând vie memoria supravieţuirii prin solidaritate informală, acest episod ilustrează cât de esenţiale sunt reţelele de sprijin în faţa politicilor represive şi a cataclismelor naturale.
–––––––––––––––––––––––––––––––––-
[1] Ion Varta, Foametea organizată în Basarabia, 1946-1947, Chișinău: Ed. Museum, 2011, p. 52.
[2] Ibidem, p. 58.
[3] Igor Cașu, Dușmanul de clasă: Represiuni politice, violență și rezistență în RSS Moldovenească (1924-1956), Chișinău: Ed. Cartier, 2015, pp. 245–247.
[4] Ibidem, p. 250.
[5] Ion Varta, op. cit., p. 73.
[6] Mihaela Rusu, Migrație și foamete în spațiul rural moldovenesc, Iași: Ed. Junimea, 2018, p. 95.